© 2019 by Delia si Stefan. 

  • Delia si Stefan

Moşii de iarnă: între credinţă şi tradiţie

Mosii de iarna se cinstesc in fiecare an in sambata de dinainte de Lasatul Secului de carne (Duminica Infricosatei Judecati) ce conduce treptat catre Postul Sfintelor Pasti si marchează începutul sâmbetelor morților, în număr de șapte, care se încheie cu Sâmbăta lui Lazar, înainte de Săptămâna Mare.



Din punct de vedere religios, in ziua Mosilor de iarna se realizeaza pomenirea celor adormiti. In aceasta sambata in Biserica Ortodoxa se oficiază Sfânta Liturghie şi slujba Parastasului. Crestinii aduc spre sfintire coliva, vin, prescura si alimente, pomana/impartirea fiind considerata o modalitate de mijlocire in fata lui Dumnezeu pentru iertarea pacatelor celor adormiti.



Rugaciunea este considerata o forma de iubire „Când ne rugăm pentru ei, sufletul lor nemuritor simte iubirea noastră.” In timp ce lumanarile sunt considerate „ lumânările cre­dinței și ale nădejdii creștine că sufletul omului este nemuritor, iar trupul său va învia la cea de a doua venire a Domnului nostru Iisus Hristos”.




Din punct de vedere al traditiei, „obiceiul Moșilor la români continuă cultul arhaic al strămoșilor totemici.(...) Cuvântul „moş” se pare că este de origine tracă, deci avem de-a face cu un obicei precreștin de cinstire a morților, de o importanță foarte specială în calendarul popular.

Moșii sunt cei care fac legătura între cer și pământ, sunt înțelepții mântuitori ai neamului. În aceste zile se credea că cerurile sunt deschise, că sufletele morților vin acasă și, pentru a se întoarce de unde au plecat, li se aduceau ofrande ritualice bogate în alimente și băutură.”

(conform Calendarul străvechi-Iulia Gorneanu)





Pentru unii o simpla traditie, pentru altii un ritual intreg, „impartirea” este respectata in mod diferit in regiunile tarii. Spre exemplu in Muntenia se obisnuia ca langa coliva sa se puna un banut pentru bunastare, iar in Banat se tamaiau mormintele inainte de slujba.

Mosii de iarna, alaturi de Mosii de Samedru sunt considerati cei mai importanti dintre mosii de peste an, acordandu-se o atentie deosebita pregatirilor si mancarurilor.

Se spune că cei decedaţi se hrănesc din aburii fierturilor, de aceea este obligatoriu ca măcar un singur fel de mâncare să fie fierbinte”, explică specialiştii în Etnografie şi Folclor de la muzeul Dunării de Jos din Călăraşi.


Conform traditiei stravechi Mosii de iarna erau numiti si „Mosii de piftii” sau „Sambata piftiilor”, in aceasta zi obisnuindu-se sa se manance piftie sau racituri. A doua zi resturile se aruncau, batranii crezand ca daca vor fi mancate vor „aparea friguri in timpul verii”. De asemenea, in aceasta sambata nu se lucra, fiind considerat ca femeile care vor face treburi casnice vor fi pedepsite sa „tremure ca piftiile” si sa li se intoarca pomenile date.




59 views1 comment
This site was designed with the
.com
website builder. Create your website today.
Start Now